• Acasă
  • Blog 
    • Toate categoriile
    • Tendințe în frumusețe
  • Despre Rahela
  • Tratamente faciale
  • Servicii
  • Galerie
  • Branduri recomandate
  • Întrebări frecvente
  • Știați că?
  • Blog
  • …  
    • Acasă
    • Blog 
      • Toate categoriile
      • Tendințe în frumusețe
    • Despre Rahela
    • Tratamente faciale
    • Servicii
    • Galerie
    • Branduri recomandate
    • Întrebări frecvente
    • Știați că?
    • Blog

Woman, you are different.

Stay that way!

  • Acasă
  • Blog 
    • Toate categoriile
    • Tendințe în frumusețe
  • Despre Rahela
  • Tratamente faciale
  • Servicii
  • Galerie
  • Branduri recomandate
  • Întrebări frecvente
  • Știați că?
  • Blog
  • …  
    • Acasă
    • Blog 
      • Toate categoriile
      • Tendințe în frumusețe
    • Despre Rahela
    • Tratamente faciale
    • Servicii
    • Galerie
    • Branduri recomandate
    • Întrebări frecvente
    • Știați că?
    • Blog
Trimiteți
  • Acasă
  • Blog 
    • Toate categoriile
    • Tendințe în frumusețe
  • Despre Rahela
  • Tratamente faciale
  • Servicii
  • Galerie
  • Branduri recomandate
  • Întrebări frecvente
  • Știați că?
  • Blog
  • …  
    • Acasă
    • Blog 
      • Toate categoriile
      • Tendințe în frumusețe
    • Despre Rahela
    • Tratamente faciale
    • Servicii
    • Galerie
    • Branduri recomandate
    • Întrebări frecvente
    • Știați că?
    • Blog

Woman, you are different.

Stay that way!

  • Acasă
  • Blog 
    • Toate categoriile
    • Tendințe în frumusețe
  • Despre Rahela
  • Tratamente faciale
  • Servicii
  • Galerie
  • Branduri recomandate
  • Întrebări frecvente
  • Știați că?
  • Blog
  • …  
    • Acasă
    • Blog 
      • Toate categoriile
      • Tendințe în frumusețe
    • Despre Rahela
    • Tratamente faciale
    • Servicii
    • Galerie
    • Branduri recomandate
    • Întrebări frecvente
    • Știați că?
    • Blog
Trimiteți

SURFACTANȚII ȘI PROTEINELE STRATULUI CORNOS: de ce unele produse de curățare afectează bariera cutanată chiar și atunci când pielea nu prezintă senzație de uscăciune?

Curățarea pielii reprezintă un proces esențial pentru menținerea igienei cutanate, însă alegerea unui produs de curățare nu trebuie făcută exclusiv în funcție de capacitatea acestuia de a îndepărta sebumul și impuritățile.

Din punct de vedere dermatologic, un cleanser intră în contact direct cu stratul cornos, cea mai superficială componentă a epidermului, care reprezintă principala barieră împotriva pierderii apei și a pătrunderii substanțelor din mediul exterior.În timpul spălării, surfactanții interacționează nu numai cu impuritățile și sebumul, ci și cu structurile biologice ale pielii.

Aceste interacțiuni pot implica:

  • Proteinele structurale ale corneocitelor.
  • Keratina din stratul cornos.
  • Lipidele intercelulare.
  • Ceramidele.
  • Colesterolul.
  • Acizii grași liberi.
  • Factorul natural de hidratare.
  • Componentele implicate în menținerea organizării epidermice.

Problema apare atunci când un sistem de curățare îndepărtează impuritățile, dar interacționează în același timp cu structurile fiziologice care asigură integritatea barierei.Un aspect deosebit de important este că aceste modificări nu sunt întotdeauna însoțite de manifestări imediate.Pielea poate să nu prezinte senzație de tensiune, uscăciune sau usturime, deși anumite modificări ale permeabilității și organizării stratului cornos sunt deja prezente.Prin urmare, confortul resimțit imediat după spălare nu este suficient pentru a demonstra că un produs respectă integritatea barierei cutanate.Pentru a înțelege acest fenomen, trebuie să analizăm interacțiunea dintre surfactanți și proteinele epidermice la nivel molecular.

1. Stratul cornos: prima structură biologică expusă acțiunii surfactanților

Stratul cornos (stratum corneum) reprezintă partea cea mai superficială a epidermului.Acesta este format din celule diferențiate, denumite corneocite, înconjurate de o matrice lipidică intercelulară.Din punct de vedere structural, organizarea sa este comparată frecvent cu un sistem de tip „cărămizi și mortar”.

  • Corneocitele reprezintă cărămizile.
  • Lipidele intercelulare reprezintă mortarul.

Această organizare asigură rezistența mecanică și funcția de barieră a pielii.Corneocitele conțin în principal keratină și alte proteine structurale, iar la exterior prezintă un înveliș proteic rezistent, denumit cornified envelope.

Matricea lipidică este alcătuită predominant din:

  • Ceramide.
  • Colesterol.
  • Acizi grași liberi.

Împreună, aceste componente limitează pierderea transepidermică de apă și protejează țesuturile epidermice împotriva factorilor externi.Stratul cornos nu reprezintă o structură inertă. Deși corneocitele sunt celule fără nucleu, organizarea lor, compoziția proteică și matricea lipidică sunt esențiale pentru funcția biologică a pielii.În momentul în care un produs de curățare intră în contact cu această structură, surfactanții pot interacționa cu ambele componente principale: proteinele și lipidele.

2. Ce sunt surfactanții și cum interacționează cu structurile epidermice?

Surfactanții sunt molecule amfifile, ceea ce înseamnă că prezintă două regiuni cu proprietăți chimice diferite.

Regiunea hidrofilă are afinitate pentru apă.

Regiunea hidrofobă are afinitate pentru uleiuri și alte substanțe lipofile.

Această structură le permite să reducă tensiunea superficială și să faciliteze desprinderea impurităților de pe piele.

Totuși, proprietățile care le permit să îndepărteze grăsimile pot determina și interacțiuni nedorite cu lipidele fiziologice ale stratului cornos.În plus, anumiți surfactanți pot interacționa cu proteinele epidermice.

Intensitatea acestor interacțiuni depinde de:

  • Structura chimică a surfactantului.
  • Tipul grupării hidrofile.
  • Lungimea lanțului hidrofob.
  • Concentrația utilizată.
  • pH-ul produsului.
  • Timpul de contact.
  • Temperatura apei.
  • Compoziția generală a formulei.

Prin urmare, doi surfactanți utilizați în produse cu aceeași funcție de curățare pot avea efecte diferite asupra barierei cutanate.

3. Ce se întâmplă când surfactanții intră în contact cu proteinele stratului cornos?

Proteinele reprezintă componente esențiale pentru organizarea structurală a epidermului.În timpul procesului de curățare, anumite molecule de surfactant pot interacționa cu suprafața proteinelor și cu regiunile lor încărcate electric.Aceste interacțiuni pot modifica organizarea moleculară a proteinelor.Fenomenul este cunoscut sub denumirea de denaturare proteică.Ce înseamnă denaturarea proteinelor?Proteinele sunt molecule formate din lanțuri de aminoacizi, organizate în structuri tridimensionale specifice.Forma lor este esențială pentru proprietățile și funcțiile biologice.Denaturarea reprezintă modificarea structurii spațiale a unei proteine, fără să fie necesară ruperea lanțului principal de aminoacizi.

În funcție de natura interacțiunii, pot fi afectate:

  • Structura secundară.
  • Structura terțiară.
  • Interacțiunile electrostatice.
  • Legăturile de hidrogen.
  • Interacțiunile hidrofobe.

Atunci când un surfactant interacționează puternic cu anumite proteine epidermice, poate modifica organizarea acestora și proprietățile stratului cornos.Cum poate apărea această modificare?Surfactanții pot interacționa cu regiunile încărcate electric ale proteinelor.În anumite condiții, această interacțiune poate determina modificări conformaționale și poate favoriza expunerea unor regiuni hidrofobe care, în mod normal, sunt mai puțin accesibile.În cazul unor surfactanți anionici, interacțiunile electrostatice cu proteinele pot avea o contribuție importantă la potențialul iritant.Totuși, nu toți surfactanții acționează prin același mecanism și nu toate efectele asupra barierei pot fi explicate prin denaturarea proteinelor.Această distincție este importantă și este susținută de cercetările experimentale recente.

4. Keratina: una dintre principalele ținte ale interacțiunilor cu surfactanții

Keratina este o familie de proteine structurale care contribuie la rezistența mecanică a epidermului.În stratul cornos, keratina este organizată în structuri dense, care contribuie la forma și rezistența corneocitelor.În timpul procesului de curățare, anumiți surfactanți pot interacționa cu aceste structuri proteice.

Această interacțiune poate modifica:

  • Organizarea proteinelor.
  • Proprietățile de hidratare ale corneocitelor.
  • Volumul celulelor cornoase.
  • Comportamentul mecanic al stratului cornos.
  • Permeabilitatea barierei.

Un aspect important este că interacțiunea cu proteinele poate determina modificări ale cantității de apă absorbite de stratul cornos.Corneocitele pot deveni temporar mai hidratate și pot prezenta modificări de volum.La prima vedere, această creștere a hidratării ar putea părea benefică.În realitate, hidratarea indusă de un surfactant nu este echivalentă cu hidratarea fiziologică obținută prin menținerea intactă a barierei cutanate.Uneori, creșterea temporară a conținutului de apă este asociată tocmai cu o interacțiune agresivă între surfactant și structurile proteice.Acesta este unul dintre motivele pentru care măsurarea hidratării trebuie interpretată împreună cu alți parametri ai funcției barierei.

5. Denaturarea proteinelor și afectarea barierei: ce demonstrează cercetările?

Un studiu important publicat în 2020, intitulat The involvement of protein denaturing activity in the effect of surfactants on skin barrier function, a investigat relația dintre activitatea de denaturare a proteinelor și efectele surfactanților asupra funcției barierei cutanate.

Cercetătorii au analizat 19 surfactanți, utilizând două tipuri de evaluări:

  1. Metoda Transmission Index, pentru aprecierea efectului asupra funcției barierei.
  2. Un test de laborator pentru măsurarea activității de denaturare proteică.

Rezultatele au demonstrat că surfactanții nu prezintă același comportament.Unele substanțe au avut efecte importante asupra funcției barierei, în timp ce altele au prezentat activitate diferită de denaturare proteică.

Concluzia studiului a fost deosebit de interesantă:

Denaturarea proteinelor nu reprezintă în mod universal factorul determinant al afectării barierei cutanate.

În cercetarea respectivă, efectele asupra lipidelor intercelulare au fost considerate un mecanism major, însă contribuția denaturării proteinelor a variat în funcție de surfactant.Această concluzie este importantă deoarece demonstrează că afectarea barierei trebuie înțeleasă ca rezultatul mai multor interacțiuni moleculare, nu al unui singur mecanism.

6. Cum afectează surfactanții lipidele intercelulare?

Pe lângă interacțiunea cu proteinele, surfactanții pot modifica organizarea matricei lipidice.Această matrice reprezintă una dintre cele mai importante componente ale barierei epidermice.Ceramidele, colesterolul și acizii grași liberi sunt organizate în structuri lamelare complexe.Aceste structuri formează o barieră de permeabilitate care controlează trecerea apei și a altor substanțe.Surfactanții pot afecta această matrice prin două mecanisme principale.

A. Extragerea lipidelor

Anumiți surfactanți pot solubiliza o parte dintre lipidele fiziologice ale stratului cornos.Acestea pot fi îndepărtate în timpul clătirii.Dacă procesul se repetă frecvent, se poate produce o perturbare progresivă a matricei lipidice.

B. Intercalarea în structurile lipidice

Unele molecule de surfactant pot pătrunde între lipidele organizate în straturi lamelare.

Această intercalare poate modifica:

  • Distanța dintre molecule.
  • Organizarea lanțurilor lipidice.
  • Fluiditatea matricei.
  • Ordinea structurală a lipidelor.
  • Proprietățile de permeabilitate ale stratului cornos.

Aceste modificări pot apărea chiar dacă pielea nu prezintă imediat semne vizibile de uscăciune.De ce sunt atât de importante ceramidele?Ceramidele reprezintă o componentă majoră a matricei lipidice intercelulare.Ele contribuie la organizarea structurilor lamelare și la limitarea pierderii transepidermice de apă.Atunci când matricea lipidică este perturbată, funcția de barieră poate deveni mai puțin eficientă.Prin urmare, un cleanser trebuie să îndepărteze lipidele nedorite de la suprafața pielii, limitând în același timp extragerea lipidelor structurale din stratul cornos.

7. De ce poate fi afectată bariera cutanată fără senzație de uscăciune?

Aceasta este întrebarea centrală a articolului.Pentru a înțelege răspunsul, trebuie să diferențiem două concepte:

Confortul cutanat subiectiv și integritatea fiziologică a barierei cutanate.

Senzația de uscăciune este o percepție subiectivă, influențată de hidratare, temperatură, compoziția filmului de suprafață și activitatea terminațiilor nervoase.Integritatea barierei este o proprietate biologică și structurală care poate fi evaluată prin metode instrumentale.Cele două nu se modifică obligatoriu în același timp.Există mai multe explicații pentru această diferență.

A. Modificările structurale pot preceda simptomele

Surfactanții pot produce modificări ale organizării lipidelor sau ale interacțiunilor proteice înainte ca persoana să perceapă disconfort.Aceste modificări pot fi detectabile prin metode instrumentale, chiar dacă aspectul pielii rămâne normal.

B. Hidratarea temporară poate masca efectele unei interacțiuni agresive

Anumiți surfactanți pot crește temporar hidratarea stratului cornos prin modificarea interacțiunilor dintre proteine și apă.Această hidratare tranzitorie nu demonstrează că bariera este intactă.Unele studii au observat că surfactanții care produc modificări importante ale hidratării stratului cornos pot avea și un potențial iritant crescut.

C. Formula poate conține ingrediente care reduc senzația de uscăciune

Un cleanser poate conține glicerină, emolienți, lipide sau polimeri care îmbunătățesc senzația după spălare.Aceste ingrediente pot contribui la confortul imediat, însă senzația plăcută nu demonstrează automat că toate interacțiunile dintre surfactanți și stratul cornos au fost eliminate.

D. Efectele pot fi cumulative

O singură utilizare poate să nu producă simptome evidente.În schimb, contactul repetat cu un sistem de curățare agresiv poate favoriza acumularea modificărilor la nivelul barierei.Acest fenomen este relevant mai ales în cazul persoanelor care își spală frecvent fața, utilizează mai multe produse de curățare sau au deja o barieră cutanată vulnerabilă.

Prin urmare, absența senzației de uscăciune nu trebuie confundată cu absența modificărilor biologice ale barierei cutanate.

8. Factorul natural de hidratare și interacțiunea cu surfactanții

Factorul natural de hidratare (Natural Moisturizing Factor – NMF) este un amestec de molecule higroscopice prezente în interiorul corneocitelor.

Componentele sale principale includ:

  • Aminoacizi liberi.
  • Uree.
  • Acid pirolidon carboxilic.
  • Lactați.
  • Zaharuri.
  • Electroliți.

NMF contribuie la menținerea hidratării și flexibilității stratului cornos.Anumiți surfactanți pot influența cantitatea și distribuția unor componente hidrosolubile ale stratului cornos.În plus, modificările proteinelor care participă la organizarea corneocitelor pot influența indirect capacitatea acestora de a reține apa.Astfel, afectarea barierei nu trebuie evaluată exclusiv prin cantitatea de apă prezentă la suprafața pielii.Trebuie luate în considerare și organizarea proteinelor, matricea lipidică și pierderea transepidermică de apă.

9. TEWL: cum putem identifica afectarea invizibilă a barierei?

TEWL (Transepidermal Water Loss) reprezintă cantitatea de apă care traversează pielea și se evaporă la suprafața acesteia.Este unul dintre cei mai importanți parametri utilizați pentru evaluarea funcției barierei epidermice.Atunci când organizarea barierei este perturbată, pierderea transepidermică de apă poate crește.Acest fenomen poate apărea înainte ca pielea să prezinte manifestări evidente.

De ce este important TEWL?

Pentru că permite evaluarea unei proprietăți fiziologice care nu poate fi apreciată exclusiv prin examinarea vizuală.

În cercetările privind surfactanții, TEWL este utilizat pentru:

  • Evaluarea efectelor după o singură expunere.
  • Compararea diferitelor formule.
  • Investigarea efectelor expunerii repetate.
  • Monitorizarea refacerii barierei.
  • Compararea tolerabilității sistemelor de curățare.

Totuși, TEWL trebuie interpretat în condiții standardizate.Temperatura, umiditatea ambientală, transpirația și regiunea anatomică pot influența rezultatele.De asemenea, un TEWL normal nu exclude toate modificările moleculare sau structurale ale stratului cornos.

10. De ce un cleanser poate avea pH 5,5 și totuși să afecteze pielea?

Unul dintre cele mai frecvente argumente comerciale pentru produsele de curățare este mențiunea „pH 5,5”.pH-ul apropiat de cel fiziologic este un criteriu util, dar nu garantează automat că produsul este blând.Un studiu publicat în 2021, Role of pH in skin cleansing, a analizat efectele sistemelor de curățare cu surfactanți anionici în condiții de pH diferite.Cercetătorii au utilizat teste clinice controlate pentru a compara formulări cu pH diferit.Rezultatele au demonstrat că anumite sisteme bazate predominant pe surfactanți anionici pot avea un potențial iritant mai mare la pH apropiat de cel cutanat decât formule comparabile la pH neutru.Explicația propusă a fost legată de modificarea interacțiunilor electrostatice dintre surfactanți și stratul cornos.Acest studiu demonstrează că nu este suficient să verificăm cifra pH-ului.

Trebuie să înțelegem:

  • Ce surfactanți conține produsul.
  • În ce concentrații sunt utilizați.
  • Cum interacționează între ei.
  • Cum influențează pH-ul comportamentul lor.
  • Ce alte ingrediente sunt prezente în formulă.

Un cleanser cu pH 5,5 nu este automat mai blând decât orice produs cu pH neutru.

11. Există diferențe între surfactanții anionici, amfoteri și neionici?

Da. Structura chimică influențează semnificativ interacțiunea cu proteinele și lipidele stratului cornos.

Surfactanții anionici

Aceștia prezintă o grupare hidrofilă încărcată negativ.

Exemple:

  • Sodium Lauryl Sulfate (SLS).
  • Sodium Laureth Sulfate (SLES).
  • Sodium Lauroyl Sarcosinate.
  • Sodium Cocoyl Isethionate.
  • Sodium Methyl Cocoyl Taurate.

Sunt utilizați frecvent datorită capacității de curățare și spumare.Totuși, pot prezenta diferențe importante de tolerabilitate.SLS este un surfactant utilizat frecvent ca agent de referință în studiile experimentale privind iritația cutanată.Nu trebuie presupus că toți surfactanții anionici au același potențial iritant.

Surfactanții amfoteri

Aceștia pot avea caracteristici electrice diferite în funcție de pH.

Exemple:

  • Cocamidopropyl Betaine.
  • Sodium Cocoamphoacetate.
  • Disodium Cocoamphodiacetate.

Sunt utilizați frecvent în combinație cu surfactanți anionici, pentru optimizarea proprietăților formulei.Pot contribui la îmbunătățirea tolerabilității, dar rezultatul depinde de concentrație și de sistemul complet.

Surfactanții neionici

Nu prezintă o sarcină electrică formală la nivelul grupării hidrofile.

Exemple:

  • Decyl Glucoside.
  • Coco Glucoside.
  • Lauryl Glucoside.
  • Polysorbate 20.

Unii surfactanți neionici au interacțiuni mai reduse cu proteinele, însă nu trebuie considerați automat lipsiți de potențial iritant.Tolerabilitatea depinde de moleculă, concentrație și formulare.

Care este concluzia?

Nu există o regulă simplă conform căreia o categorie de surfactanți este întotdeauna agresivă, iar alta este întotdeauna blândă.Proprietățile individuale ale moleculelor și interacțiunile dintre ingrediente determină efectul final asupra pielii.

12. Cum poate fi demonstrată experimental afectarea proteinelor și lipidelor?

Cercetarea dermatologică modernă nu se bazează exclusiv pe observarea uscăciunii sau a eritemului.Există metode instrumentale care permit investigarea modificărilor moleculare ale stratului cornos.

A. Spectroscopia în infraroșu (FTIR)

Spectroscopia în infraroșu permite investigarea structurii moleculare prin analiza modului în care substanțele absorb radiația infraroșie.

În cercetarea pielii poate fi utilizată pentru evaluarea:

  • Structurii secundare a proteinelor.
  • Organizării lanțurilor lipidice.
  • Modificărilor conformaționale.
  • Interacțiunilor dintre surfactanți și componentele epidermice.

Această metodă permite identificarea unor modificări care nu pot fi observate prin examinarea obișnuită a suprafeței cutanate.

B. Microscopia multifotonică și microscopia cu doi fotoni

Aceste tehnici permit investigarea structurilor biologice la nivel microscopic, inclusiv în profunzimea țesutului.În cercetarea surfactanților, pot contribui la înțelegerea penetrării moleculelor și a distribuției lor în piele.

C. Optical Coherence Tomography (OCT)

Tomografia în coerență optică permite obținerea unor imagini ale structurilor cutanate fără biopsieA fost utilizată în studii pentru evaluarea modificărilor de volum și a proprietăților stratului cornos.

D. Corneometria

Măsoară indirect hidratarea stratului cornos prin proprietățile electrice ale pielii.Este importantă pentru observarea modificărilor conținutului de apă după expunerea la surfactanți.

E. Măsurarea TEWL

Permite evaluarea pierderii transepidermice de apă și este esențială în studiile privind funcția barierei.

F. Tape stripping

Această metodă presupune aplicarea și îndepărtarea controlată a unor benzi adezive de pe suprafața pielii.Prin această procedură pot fi recoltate succesiv straturi superficiale ale stratului cornos.

Materialul obținut poate fi analizat pentru:

  • Compoziția proteică.
  • Lipide.
  • Factori naturali de hidratare.
  • pH.
  • Anumite componente ale apărării antimicrobiene.

Tape stripping este deosebit de util în cercetarea modificărilor produse de produsele de curățare.

13. Ce demonstrează studiile clinice privind expunerea repetată la surfactanți?

Un studiu publicat în 2016, Changes in hydration of the stratum corneum are the most suitable indicator to evaluate the irritation of surfactants on the skin, a investigat efectele a șapte surfactanți asupra pielii umane.

Au participat 20 de voluntari.

Cercetătorii au evaluat:

  • Hidratarea stratului cornos.
  • TEWL.
  • pH-ul.
  • Rugozitatea suprafeței.
  • Componentele stratului cornos.

Măsurătorile au fost realizate după o singură expunere, dar și după cinci și nouă expuneri consecutive.Rezultatele au evidențiat modificări semnificative ale hidratării, TEWL și factorului natural de hidratare.A fost identificată și o corelație importantă între modificarea hidratării stratului cornos și potențialul iritant al surfactanților.Această cercetare este relevantă deoarece demonstrează că efectele surfactanților pot fi evaluate obiectiv, inclusiv în condițiile expunerii repetate.Totuși, rezultatele unui protocol experimental de expunere nu trebuie echivalate direct cu efectele tuturor produselor cosmetice utilizate în condiții obișnuite.

14. De ce expunerea repetată poate fi mai problematică decât o singură spălare?

Pielea dispune de mecanisme fiziologice de refacere.După o perturbare minoră a barierei, epidermul poate activa procese care contribuie la restabilirea organizării lipidice și la normalizarea funcției de permeabilitate.Totuși, atunci când expunerea la surfactanți agresivi se repetă înainte ca aceste mecanisme să finalizeze refacerea, modificările pot deveni cumulative.

Acest lucru este important în cazul:

  • Persoanelor care își spală fața foarte frecvent.
  • Persoanelor care folosesc simultan mai multe produse de curățare.
  • Persoanelor care utilizează săpunuri alcaline.
  • Persoanelor cu piele atopică.
  • Persoanelor care folosesc frecvent produse exfoliante.
  • Persoanelor care au trecut recent prin proceduri ce afectează temporar stratul cornos.

În aceste situații, tolerabilitatea cleanserului devine un criteriu esențial.

15. Ce rol au ingredientele care reduc interacțiunea surfactanților cu pielea?

Formularea modernă a produselor de curățare urmărește să păstreze eficiența îndepărtării impurităților, reducând în același timp interacțiunile nedorite cu proteinele și lipidele epidermice.

Există mai multe strategii.

A. Amestecuri de surfactanți

Asocierea unor surfactanți diferiți poate modifica proprietățile agregatelor formate în soluție și interacțiunea acestora cu pielea.Unele combinații sunt concepute pentru a reduce disponibilitatea moleculelor libere care pot interacționa cu stratul cornos.

B. Polimeri modificați hidrofob

Polimerii modificați hidrofob pot interacționa cu surfactanții și pot favoriza formarea unor agregate mai mari și mai stabile.Acest mecanism poate reduce accesul anumitor surfactanți la structurile epidermice.Un studiu publicat în 2014 a investigat utilizarea polimerilor modificați hidrofob în formulările de curățare.Rezultatele au susținut posibilitatea reducerii potențialului iritant prin modificarea interacțiunii dintre surfactanți și piele.

C. Agenți emolienți și lipide

Unele produse de curățare includ ingrediente lipidice care contribuie la reducerea efectelor degresante și la îmbunătățirea confortului cutanat.

Pot fi utilizate:

  • Ceramide.
  • Colesterol.
  • Acizi grași.
  • Esteri emolienți.
  • Uleiuri cosmetice.

D. Umectanți

Glicerina și alte ingrediente higroscopice pot contribui la menținerea hidratării.Totuși, simpla prezență a glicerinei nu garantează că produsul nu afectează matricea lipidică.Eficiența unei formule trebuie evaluată prin comportamentul său global asupra barierei.

16. Cum recunoaștem un produs de curățare cu potențial de afectare a barierei?

Nu este posibil să stabilim cu certitudine tolerabilitatea unui cleanser doar prin citirea listei INCI.Totuși, anumite caracteristici pot orienta evaluarea.

Trebuie analizate:

  • Tipul surfactanților.
  • Concentrația și combinația lor.
  • pH-ul final.
  • Frecvența recomandată de utilizare.
  • Capacitatea de clătire.
  • Prezența ingredientelor emoliente.
  • Studiile de tolerabilitate ale formulei.
  • Rezultatele testelor instrumentale, atunci când sunt disponibile.

Este important să nu confundăm capacitatea de spumare cu agresivitatea.De asemenea, nu putem considera automat un produs blând doar pentru că este comercializat ca fiind destinat pielii sensibile.Dovezile privind tolerabilitatea trebuie să provină din evaluarea formulei complete, nu exclusiv din proprietățile unui ingredient izolat.

17. Ce înseamnă toate aceste mecanisme pentru pielea sensibilă și pentru pielea acneică?

Pielea sensibilă poate avea o toleranță redusă la anumite interacțiuni chimice și mecanice.

În această situație, surfactanții agresivi pot contribui la:

  • Eritem.
  • Senzație de arsură.
  • Prurit.
  • Descuamare.
  • Creșterea reactivității cutanate.

Pielea acneică necesită, de asemenea, o curățare atentă.Excesul de sebum și reziduurile cosmetice trebuie îndepărtate, dar degresarea agresivă nu reprezintă o metodă de tratare a acneei.Un cleanser foarte agresiv nu elimină mecanismele biologice responsabile de apariția comedoanelor și a inflamației.În plus, iritația indusă de curățare poate reduce toleranța la tratamentele topice pentru acnee, în special la retinoizi și peroxid de benzoil.Prin urmare, un produs de curățare bine formulat trebuie să asigure igiena pielii fără să compromită capacitatea acesteia de a tolera tratamentele dermatologice.

18. Ce trebuie să înțelegem înainte de a recomanda un cleanser?

În evaluarea dermatocosmetică, produsul de curățare trebuie analizat din mai multe perspective.Nu este suficient să întrebăm dacă îndepărtează sebumul sau dacă lasă pielea fină după utilizare.

Trebuie să luăm în considerare:

  1. Capacitatea de curățare.
  2. Interacțiunea cu proteinele stratului cornos.
  3. Interacțiunea cu matricea lipidică.
  4. Efectele asupra hidratării.
  5. Modificările TEWL.
  6. Influența asupra pH-ului.
  7. Tolerabilitatea în utilizarea repetată.
  8. Compatibilitatea cu starea inițială a barierei.

Aceste criterii sunt deosebit de importante în cazul pielii cu dermatită atopică, rozacee, sensibilitate crescută sau după proceduri estetice.

19. Concluzii: pielea poate părea confortabilă, dar bariera ei poate fi deja afectată

Interacțiunea dintre surfactanți și proteinele stratului cornos reprezintă un mecanism important în evaluarea tolerabilității produselor de curățare.Anumiți surfactanți pot modifica structura proteinelor, pot favoriza umflarea corneocitelor și pot influența organizarea lipidelor intercelulare.In același timp, alți surfactanți pot avea un comportament mai blând, cu interacțiuni reduse asupra componentelor fiziologice ale stratului cornos.Cercetările demonstrează că denaturarea proteinelor nu este singurul mecanism responsabil de afectarea barierei. Extragerea și reorganizarea lipidelor, modificările hidratării și schimbările de permeabilitate sunt, de asemenea, esențiale.Unul dintre cele mai importante aspecte este că afectarea barierei nu trebuie evaluată exclusiv prin senzația imediată după spălare.Pielea poate părea hidratată, netedă și confortabilă, în timp ce anumite modificări structurale sunt deja prezente.Din acest motiv, studiile dermatologice utilizează metode precum TEWL, corneometria, spectroscopia în infraroșu și evaluarea componentelor stratului cornos.

Un cleanser cu adevărat bine formulat nu trebuie doar să curețe eficient, ci trebuie să respecte structurile biologice care permit pielii să își îndeplinească funcția de protecție.

O piele curată nu este neapărat o piele degresată, iar o piele care nu prezintă senzație de uscăciune nu este automat o piele cu barieră intactă.Aceasta este diferența dintre o curățare care oferă doar o senzație imediată de confort și o curățare concepută pentru menținerea sănătății cutanate pe termen lung.

Abonare
Anterioare
UREEA ÎN DERMATOLOGIE ȘI DERMATOCOSMETICĂ: mecanisme de...
Următorul
CURĂȚAREA FACIALĂ ȘI BIOFILMUL CUTANAT: unde se termină...
 Întoarce-te la site
Profile picture
Anulează
Utilizarea cookie-urilor
Utilizăm cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare, securitatea și colectarea de date. Prin acceptare, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor pentru publicitate și analiză. Vă puteți modifica setările privind cookie-urile în orice moment. Aflați mai mult
Acceptă toate
Setări
Refuzați toate
China
Aceste cookie-uri permit funcționalități de bază, cum ar fi securitatea, gestionarea rețelei și accesibilitatea. Aceste module cookie nu pot fi dezactivate.
Aceste cookie-uri ne ajută să înțelegem mai bine modul în care vizitatorii interacționează cu site-ul nostru web și ne ajută să descoperim erori.
Aceste cookie-uri permit site-ului web să rețină alegerile pe care le-ați făcut pentru a vă oferi o funcționalitate și o personalizare îmbunătățită.
Salvează